În căutarea istoriei medicinii, dr. Constantin Bogdan evocă cele două personalităţi care au dat numele Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”. Totodată, un articol despre istoria neurochirurgiei româneşti şi a clădirii care în anii ’80 era cea mai mare clinică de gen din Europa. (...)

 

    La prima vedere, anul 1924 nu produce prea multe asocieri. Se terminase marele război, nu începuse încă prima criză economică globală şi numai o privire mai atentă descoperă evenimente notabile. În ianuarie, moare Vladimir Ilici Lenin; în februarie, are loc, la New York, premiera compoziţiei Rhapsody in Blue a tânărului George Gershwin; în martie, sultanul Abdul Majid al califatului de la Istanbul abdică; în aprilie, Adolf Hitler e condamnat la cinci ani de închisoare (dar va fi graţiat după opt luni de detenţie);  (...)

   Centrul de conferinţe „Unirea“ din Iaşi a găzduit, recent, a XX-a ediţie a Zilelor Medicamentului. Manifestarea a debutat cu expunerea dnei prof. dr. Xenia Patraş, de la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, intitulată Actualităţi în terapia antifungică. Dsa sa este primul profesor de Algeziologie confirmat la noi în ţară, lucru pe care Asociaţia de Algeziologie din România are mândria de a-l face remarcat. Următorul curs a fost cel pe care, an de an, îl aşteptăm pentru a ne pune la curent cu noutăţile în domeniu: Durerea, de la moleculă la clinică. (...)

   Despre zona Câmpinei, din judeţul Prahova, un om al locului, cu nedisimulată mândrie, îmi afirmase că îi este foarte dragă lui Dumnezeu. Beneficiază de o climă blândă, temperată. Iernile nu sunt prea aspre, verile nu excesiv de caniculare. Aici se înregistrează cel mai mare număr de zile însorite pe an. Judeţul numără cel mai mare număr de intelectuali raportat la cel al locuitorilor. În general, prahovenii beneficiază de un nivel mai înalt de trai material, social, cultural, educaţional. (...)

    Il faut avoir jeune chirurgien, vieux médecin et riche apothicaire. Nu pot să spun de ce este mai bine ca farmacistul să fie bogat, dar sunt de acord cu proverbul francez şi cu William Osler, că în medicină anii contează, că patologia este complexă şi variabilă şi că numai o experienţă lungă şi bine înţeleasă (cu toate înfrângerile pe care le conţine) permite celor talentaţi, cândva după 40 de ani, începutul cunoaşterii profunde a artei şi ştiinţei noastre. (...)

 

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală. 

D’ale reprofilării…
Redistribuirea continuă
Cea mai mare UPU din ţară
Programul naţional de oncologie, la control
 

 

   Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la transformarea în spital a aşezământului de binefacere Caritas, dedicat îngrijirii bolnavilor indiferent de naţionalitate şi stare socială, şi 60 de ani de la transformarea acestuia într-un valoros centru universitar în care s-au format şi perfecţionat numeroase generaţii de medici şi s-a desfăşurat o bogată şi performantă activitate de cercetare ştiinţifică recunoscută în ţară şi în străinătate. „În mod normal, acest moment aniversar ar trebui să fie plin de bucurie şi de mândrie, dar situaţia actuală a Spitalului Caritas este îngrijorătoare“, afirmă chiar una din personalităţile care au dat strălucire acestei unităţi medicale cu tradiţie, dl prof. dr. Alexandru Câmpeanu, în cadrul unei ample prezentări a Spitalului Clinic Caritas, astăzi ameninţat cu desfiinţarea. (...)

 

    În cadrul unei conferinţe de presă recente, erau anunţate planurile Ministerului Sănătăţii, de transformare în cămine de bătrâni a 71 de unităţi sanitare cu paturi. Surprinzător, lista include şi un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie: Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“. Pentru a vedea cum stau lucrurile la faţa locului, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, care i-a acordat un interviu dlui dr. Aurel F. Marin. (...)

   Chiar dacă teoretic şi instituţional, conceptul de Medicină de urgenţă este bine ancorat în realitatea social-economică a României, nu pot să nu constat lacune sistemice pe care populaţia rurală le percepe ca pe o expresie a necesităţii obiective şi imperative.

   Sfera rurală ocupă o parte considerabilă a populaţiei, iar profilul ocupaţional al acesteia este deosebit de heterogen, astfel încât nici măcar culturalitatea precară nu mai reprezintă un argument al abandonării serviciilor medicale de urgenţă în zone rurale puternic afectate de lipsa reală a „elementului activ“ din Medicina de urgenţă. (...)

   Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca aniversează un an de la inaugurarea Centrului de Chirurgie Robotică, timp în care sistemul „da Vinci Si“ a oferit multe satisfacţii profesionale şi rezultate promiţătoare pentru chirurgia minim invazivă asistată robotic. De fapt, cele mai importante rezultate ale acestui an sunt de departe avantajele pacientului, de la reintegrarea socio-profesională mult mai rapidă, la deplina siguranţă a actului operator. Bilanţul primului an este favorabil şi s-a reuşit implementarea multidisciplinară a chirurgiei robotice în diversitatea patologiei urologice, chirurgicale şi ginecologice. (...)

    Nu mai intrasem în cunoscutul lăcaş de sănătate – unitate de referinţă aflată pe şoseaua Mihai Bravu din Bucureşti – de câţiva ani. Stabilisem în prealabil cu dl prof. dr. Petre Iacob Calistru, intervalul de timp când va fi disponibil pentru un interviu. Spitalul, pe care urma să-l prezint cititorilor, înfiinţat în cadrul Fundaţiei „Dr. Victor Babeş“, polarizează de un număr de ani pacienţi din cele mai diverse medii sociale.

   M-am uitat, instinctiv, către ecranul telefonului mobil; mai aveam câteva minute până la ora stabilită. M-am îndreptat spre recepţia din holul spaţios al clădirii, către una dintre tinerele care, în acel moment, era neocupată: „Unde-l pot găsi pe dl. profesor Calistru…“ Mi-a spus unde îl pot găsi şi m-am îndreptat către lift. Aveam să înţeleg mai târziu că omul care crease Centrul de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ îşi găsise drumul identificând-se cu imaginea unuia dintre maeştrii de odinioară ai Şcolii româneşti de Medicină, profesorul Victor Babeş. (...)

   Suntem practic depăşiţi de problema obezităţii. Nu doar de aceea a reducerii numărului de kilograme ci şi de prevenirea şi contracararea numeroaselor probleme conexe. Un obez evoca, de pildă, la „Reporter special“, vremurile în care, având şi mai multe kilograme, nu putea face o tomografie pentru că nu-l ţinea masa, RMN-ul nu-i era accesibil întrucât nu încăpea în golul cu pricina. S-a rupt bicicleta de două ori sub dânsul. Şi scaunul. Ei da, acum Emil H. are o afacere prosperă, cu haine pentru graşi (atât de graşi, unii dintre dânşii, încât într-un crac de pantalon încape reporterul, iar în celălalt – cameramanul) şi vrea să scadă sub 100 de kilograme. E sigur că se poate, pentru că, zice: „Cu răbdare şi tăcere şi-agurida face miere“. Mesaj optimist deci. (...)

   La sediul Ambasadei Belgiei din Bucureşti, la amabila invitaţie a E. S. dl Ambasador Leo D’Aes şi a soţiei sale, la 31 mai a.c., s-au aniversat 15 ani de la înfiinţarea Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă din România, cea care a dezvoltat în ţara noastră, cu sprijin iniţial belgian, un cunoscut program de nursing la domiciliu. În prezent, se acordă îngrijiri la domiciliu de către echipe complexe formate din medici şi asistenţi medicali în Bucureşti şi în alte şapte oraşe: Baia Mare, Focşani, Buzău, Târgovişte, Sibiu, Constanţa şi – de curând – Slatina. Punerea în operă a acestei noi şi foarte utile activităţi se datorează, în primul rând, dnei as. princ. Măriuca Ivan, directorul general al Fundaţiei, apoi sprijinului prietenilor săi belgieni, colectivului pe care l-a format şi educat de-a lungul timpului, colaboratorilor filialelor din ţară. (...)

Devenită de multă vreme un reper constant pe agenda manifestărilor ştiinţifice ale primăverii, cea de-a XIX-a ediţie a Zilelor medicamentului şi-a deschis porţile la Iaşi, aşa cum deja şi-a obişnuit publicul, cu soare..